Nu mai beau.

M-am intors de la mare. De mult…de vineri mai exact.

Ieri trebuia sa fac un post despre cat de fericita sunt ca e ziua mea. Timpul a trecut prea repede, iar seara nu prea am avut puterea sa mai intru pe blog. Nici nu vreau sa ma gandesc iar cat am mancat sau cate/cat am baut. Cert e ca : nu mai beau! sau cel putin : nu mai beau TEQUILA!

Tequila de vineri n-a fost chiar asa rea. A fost tequila cu bere si cola. Dar tequila de ieri a fost…o combinatie naucitoare de tequila cu rom,vodca,gin,gheata,triplu sec,bere,cola si fresh de lime.In concluzie un Long Island Ice Tea. Am crezut ca mor. Fata de vineri cand am dansat in ploaie, eram in tricou la 15 grade afara, ma tineam bine. Dar acum… ora 3 ma simt bine. Am terminat cocktail-ul si vreau sa ma ridic sa plec. Cum sa fac asta? se invarte cerul cu mine. De abia mai merg, ma opresc, ma pun pe jos, ma chinui sa ma ridic si ma gandesc la sarea cu lamaie care cica trebuia sa-mi ia greata. Cum am ajuns acolo si cum am plecat de acolo? Orele de chin care au urmat, greturile si somnolenta mea, mi-au cam distrus starea de bine. M-am mai vazut si cu varmiu si unghimii care se uitau ciudat la mine, varmiu vazandu-ma cam ametita, chinuindu-ma sa beau expresso ala care nu intra, pur si simplu nu-mi place cafeaua. Mi-am mai revenit dupa 2 guri de d-alea. Apoi au plecat ei si mi-a revenit starea de zacut si plangandu-ma ca mi-e rau. Cel mai naspa m-am simtit cand chiar credeam ca mor, eram in statie si credeam ca acolo voi ramane. Ma invarteam pe banca aia si toata lumea de acolo se holba la mine, cred ca eram palida la fata. Bine ca a venit autobuzu si mi-am mai revenit de la curentu ala din el. Am ajuns la mine in fata blocului si am intepenit pe banca aia, cu greturi si nu mai stiam ce sa-mi fac. Cum sa mai gandesc. Imi spuneam: nu vomita,nu vomita. Mi-era jena de prietenii mei ca eram singura care ajunsesem asa, Gabriela a fost doar putin ametita atunci si fericita,topaia etc. ca mine vineri. Dar acum eu eram de pomina. Mi-au adus servetele, apa minerala, suc, pastile, cafea, ma mangaiau, ma descantau. Chiar credeam ca voi ramane asa si ala mi-era sfarsitul. Nu puteam sa-mi revin, daca inchideam ochii simteam ca lesin. Am mers in casa si pana la 10 tot am zacut. De la 10 incolo m-am simtit ca inainte, oarecum. Pana am adormit pe la 2 jumate, cand au plecat toti si am adormit instantaneu. Inca ma mai simt rau, dar nu ca atunci cu siguranta. Azi ma durea capu si am mancat pepene toata dimineata. Lucrul cel mai sigur e ca n-o sa mai beau pentru o lunga perioada de acum incolo si n-o sa mai am atatia bani de buzunar, doar daca ma angajez sau incep sa pun bilete la loto, poate, poate iau ceva.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s