Imi exprim frustrarea

Starea mea pe blog in ultimele zile: deplorabila. N-am mai scris nimic ca lumea si nu prea am mai dat-o pe aici. De ce? nici eu nu stiu. N-am inspiratie, idei, chef, ce sa scriu. Daca as face acum un post, desigur ca l-as face despre scoala. Ca uite ca a inceput scoala si deja m-am plictisit de ea. Colegii mei, mai normali ca anu trecut. 4 colegi noi: 2 colege si 2 colegi. Laura a plecat de la noi, la un liceu mai slab, pentru ca nu s-a integrat. Reactia mamei cand a auzit asta a fost cam asa: cum? pai ce conteaza? chiar trebuie sa te integrezi ca sa inveti? Da mama, desigur. Nu mai e liceul cum era pe vremea ta, acum conteaza mai mult grupul de prieteni decat ce ai tu in cap. Si daca nu te bagi in grupul smecherilor si n-ai nici un fel de autoritate, ai viata amara in clasa…liceu. Conteaza sa te integrezi dar Laura abera, normal ca nu trebuie toti sa te placa. Dar cand unii rad si iti vorbesc de sus, te injosesc numai cu privirea, au o problema. Ei normal, ca sunt niste gunoaie. Foarte intalnite in clasa mea. Am avut ghinionul sa pic tocmai intr-o clasa de increzuti si papusei/papusele. Fetele isi vorbesc cu ‘fa’, asculta manele, se pupa aproape si pe gura, se dau in spectacol, prefacute. In concluzie: ţaţe. Si nu-mi plac deloc pentru ca n-avem nimic in comun, absolut nimic. Nici muzica, nici mentalitatea, nici localurile, nici hobby-urile, nimic. Si ce sa faci intr-o clasa ca asta? ma bucur de Laura ca a scapat din jungla asta. De baietim ce sa zic, niste 0 si aia. Nu stiu sa se comporte si se manifesta ca animalele, fetitele de mai sus dandu-le apa la moara. Nici macar nu sunt baieti, mai mult fetite. Si nu zic doar pentru ca penseaza, epileaza, gatesc, ingrijesc, ci prin faptul ca nu stiu sa se comporte cu o fata sau sa fie baieti. Sa faca lucruri barbatesti. Cand vine cineva sa zica: vreau niste baieti sa ma ajute sa car nu stiu ce. Niciunul nu vine, deci sunt niste delicati de mama focului. Stiu doar sa stea intr-o banca, cu picioarele in sus si cu iphone-ul in mana si sa comenteze la oricine si orice. Imi amintesc intr-o excursie, la sfarsit de a 9 a m-am luat de ei. Stateau asa toti si se duc la o colega care dormea si o filmeaza si arata diverse prostii cu degetele. Nici nu ma inteleg cine stie ce cu tipa aia, de abia ne privim. Dar am fost atat de infuriata, incat i-am infruntat chiar daca nu mi-au facut nimic. M-am simtit atat de bine ca am tipat la ei si el normal, au reactionat copilareste. Niste scalambati, asta au fost si in cele din urma niste sobolani cu coada intre picioare, tacuti. Deci nu se poate, sa comenteze toti ratatii pe lumea asta? Ma streseaza oamenii care rad de altii, pur si simplu ca-i vad mai umili si la locul lor. Se vad stapanii absolutului cand intalnesc persoane d-astea. Imi amintesc cand se intoarce teroarea, cel mai prost din clasa si mistocar: Tu si Laura sunteti cele mai timide! duceti-va la asociatia copiilor timizi. Ma frate, daca esti un om tacut. ganditor, automat esti timid? Cand privesti un om in ochi cand vorbesti cu el si vorbesti coerent si nu te balbai sau o chestie d-asta, inseamna ca esti timid? Pur si simplu nu-mi place de voi. Au fost socati cand au auzit asta. Ce-o fi fost in capu lor: cine nu ne-ar place pe noi? asta-i proastaaaa. Sunteti niste tristi si ati subliniat din nou asta, dupa ce ati aflat ca Laura s-a transferat. Radeti ca prostii si va bucurati, oamenii buni mereu vor fi mai apreciati, de cine stie ce-s aia. Atata ipocrizie…inca un an nasol langa niste persoane nasoale, sperand sa treaca cat mai repede totul. Normal ca mai sunt si exceptii in clasa, persoane de treaba si care ar putea face un dialog fara sa fii tu nevoit sa vorbesti non-stop. Dar pana la urma, imi pare rau ca a plecat Laura, s-a lasat batuta de cativa colegi. Pana la urma, daca tu nu suporti o persoana, de ce astepti sa te placa ea? Evident ca e reciproc. Chiar aveam cu cine sa rad si a fost cea mai deschisa persoana din clasa, am ras pe zapada, pe frig, pe soare, pe jos cand am alunecat si chiar si cand faceam prajituri, asistenta aia care bea apa zici ca linge o vaca apa dintr-o galeata si barfele care le aveam pe seama colegilor. Au fost epice, chiar si cu Mirela eram mai retrasa cand eram cu Laura, chiar daca ea e colega mea de banca.. In fine, copilarii. Le voi citi si-mi voi aminti de frustrarea mea, spusa la 1 noaptea, pe un motiv aiurea si trist. Colegii mei nu mai sunt de mult o problema, doar imi pare rau de Laura, ma ducea pana la statie…

Un gând despre “Imi exprim frustrarea

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s