stare deplorabila

Ma intreb cateodata de ce exist eu. Cand n-o sa mai exist si cum era daca nu existam eu. Am ajuns sa-mi fie mila de mine. Am ajuns sa plang in fiecare zi, sa incerc sa mentin relatia bine, sa sper, sa-mi doresc ca totul sa fie din nou bine. Am ajuns sa fiu considerata o prefacuta, de omul de care-mi pasa cel mai mult. N-am simtit niciodata ca pot sa fiu atat de la pamant, atat de neputincioasa. Chiar credeam ca stie cum sunt, acum vad ca nu ma mai cunoaste. Credeam, aveam planuri si constat ca iar scriu printre lacrimi aici. Indiferenta si felul in care-mi vorbeste, ma cutremura. Cum pot sa fiu tratata asa, pentru ca n-am facut nimic cine stie ce. Doar am vrut sa vorbesc vesel, frumos si cu energie la telefon, cand de fapt eu ma simteam rau, ma dureau burta, capu, picioarele si n-am vrut sa fiu monotona ca de obicei. Concluzia: sunt o prefacuta. Sunt doar o fata care a vrut sa lase certurile si sa vorbeasca ca lumea la telefon, chiar daca n-avea starea, la naiba cu asta. N-am facut nimic mai grav, de ce sa fiu tratata asa? Nu ma vad cu nimeni, as da pe oricine la o parte daca tu mi-ai cere-o. As renunta la orice, numai sa ne fie iar bine. Ma zbat atat sa reluam relatia iar frumoasa, vesela ca acum 2 zile si nimic bun din partea ta. Nici macar nu mai spui te iubesc si te pup cand terminam conversatia. Pur si simplu, ma respingi. Nici in cele mai negre ganduri, nu ma gandeam ca o sa ajungem vreodata atat de straini si ca o sa fiu atat de umilita. Eu inca sper, sa stii. Suntem departe, stiu. Dar macar daca ne-am face distanta asta, mai usoara cu vorbe frumoase, sa ne sunam, sa ne povestim, sa visam iar impreuna cum visam si cand eram unul langa altul, nu…noi ne certam. 3 saptamani trebuie sa stam departe unul de celalalt, a trecut o saptamana, weekend-ul asta a fost oribil, dureros la propriu si la figurat. M-am saturat de viata asta trista si vreau din nou fericirea in rutina mea zilnica. Relatiile trebuie sa fie frumoase, nu se merita o relatie trista. Nu mai vreau sa fii tu ala care trebuie sa ia o decizie in ceea ce ne priveste pe amandoi, daca vrei sa ma faci din nou fericita si sa fim fericiti unul langa altul, e perfect. Daca nu vrei, nu-mi mai vad rostul suferintei. De cand stau eu dupa cineva care ma trateaza asa groaznic? Nici de acum, nici niciodata. Gata. M-am saturat de milogeala, ori e ca inainte ori nu mai e deloc. Amin.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s