Santa baby

Deci imi plac sarbatorile. Imi place sa decorez casa. Imi place sa dau cadouri si sa primesc. Dar cel mai si cel mai mult, imi plac felicitarile. Deci daca nu scriu cel putin o felicitare de Craciun, nu simt ca e. Am tendinta de a pune multe inimioare. Ma gandeam acum, niciodata n-am dat cuiva o felicitare de ziua indragostitilor. Macar acolo s-ar mai intelege de ce pun atatea inimioare. Am facut felicitarea pentru colega mea de banca.. spectaculoasa. As scrie la ea, pana maine. Dar din pacate am o limita de spatiu. Sunt atat de dragalase cadourile acelea mici pe care le dai in plasute, putin mai mari, desigur. Noi, clasa mea, iar am facut joculetul cu biletelele. Trebuie sa ne luam cadouri intre noi. Mi-a picat o fata, anul asta. Anul trecut imi picase un baiat. Ma gandeam anul trecut.. Ce bine daca era fata! Ii luam cercei, oja, chestii dragute. Asa..daca e baiat. Trebuie sa-i iau o decoratie de Craciun. Dar nu e asa. Chiar daca acum trebuie sa-i dau unei fete, tot o decoratie de Craciun am luat. Pentru ca mi s-a parut draguta si asta. Pentru ca e Craciunul pana la urma. Cercei, oja, chestii dragute poti lua in orice perioada a anului. Dar acum e perioada Craciunului. Asa vreau sa incurajez pe toata lumea sa ofere cadouri, felicitari, zambete, fapte bune si urari de bine oricui. Colegei mele de banca, i-a picat biletelul cu numele ei. N-a vrut sa faca schimb cu mine, pentru ca n-o suporta pe fata careia i-am luat eu cadou. Dar ei bine, nici ea nu ramane fara cadou. Ramane maine sa vad ce cadouri o sa fie prin clasa si ce cadou primesc eu. Ca habar n-am cine trebuie sa-mi cumpere, ca sa stiu la ce sa ma astept. Anul trecut am primit un urs de plus, dar cu intarziere. De la o colega, care s-a transferat. Laura, am scris despre ea intr-un post. Cred ca a fost cel mai dragalas cadou din toata clasa, a meritat asteptarea. Toata lumea a facut poze cu el. Diriga ne povestea azi ca stie ea o chestie..Cica daca nu se canta colinde de Craciun, lumea nu va mai fii ocrotita de cel bun, ci va fii condusa de cel rau. E doar un mit, evident, o incurajare sa cante lumea colinde. Imi placea asa mult sa merg la colindat cand eram mica…era o satisfactie enorma. Strangeam si 2-3 milioane. Mergeam prin tot cartieru, normal, toti ne cunosteau si ne ofereau considerabil. Tin minte ca in perioada cand mergeam la colindat, am avut o groaza de intamplari. Era o femeie la un bloc, speriata asa. Ne deschide usa, se uita cu ochii mari si parca tremura, rasufla si greu. Zicem noi inocente : Primiti cu colindu? Si ne inchide usa. Noi cantam oricum, apoi ne deschide usa. Scoate o mana si intinde o moneda unsuroasa de 50 de bani. Era si tare intuneric si aveam o lanterna dupa noi, de abia ne-am dat seama ce moneda e, parca am si aruncat-o. Ne repartizam ciudat banii. Nu era egal la nimeni. Eram in fiecare an cu inca 2 fete. Mi se pare ca doar intr-un an am fost cu 4 fete. Dar cu cat mai putini, cu atat mai bine. Ma miram ca exista atatia oamen care primesc colindatorii. Parintii mei au primit doar de maxim o data pe an. Intalneam si oameni draguti, care zambeau in timp ce le cantai. Mai intalneam si oameni care se duceau dupa covrigi si usa se inchidea brusc. Mai erau si persoane care ne deschideau usa, apoi o inchideau de tot spunand ‘NU’. Injurandu-se cre’ca de ce naiba nu si-au pus vizor, sa evite un moment atat de crud. Era o atmosfera deosebita in case. Vedeai imediat care casa nu are atmosfera aia. De obicei, oamenii batrani si singuri. Dar ei ne primeau si asa. Le tremurau incheieturile si ne bagau nuci si mere in traista, intrebandu-ne ce sa ne mai dea.  Momente dragute. Am fost intr-un an si la vecinul meu de bloc, Andi. Care a murit anul trecut de cancer, la vreo 24 de ani. Cand am fost sa-i colindam, ei impodobeau bradul. Ne-au poftit in sufragerie. Erau multi oameni la ei, beau sampanie si mancau ciocolata. Deosebit. Niste oameni minunati, care pacat ca au trecut prin asa ceva. Numai parintii ne pofteau si-n casa, ne dadeau si suc, prajituri, vorbarie. Erau in stare sa ne tina de tot acolo. Aveam vreo 12-13 ani. O faza tare. Il suna G pe taica-su.’Tata, ne alearga niste baieti’ Incepe P sa strige ‘Aaaaaa!’ Noi eram vis-a-vis de blocu lui G. Stam asa razand vreo 2 minute. Ne uitam mai atent, il vedem pe taica-su ca fuge, descheiat la camasa, printre masini, cu telefonu in mana. Ne prapadim de ras. Ajunge taica-su la noi, in timp ce-si incheie camasa si se uita mai atent la noi zice ‘M-ati pacalit, nu?’ Vaaaai, ce durere de burta am avut atunci. Nu ne mai opream din ras. Cum sa ne jucam asa cu emotiile parintilor? Saracu om, si acum cand ma gandesc. A venit el in graba, a lasat telecomanda, si-a luat papucii, camasa si a fugit pe scari sa ajunga la nebunele de noi care cica eram fugarite. Nici de 1 aprilie nu ne iesea atat de bine. Ca o incheiere, va spun sa nu va lasati stresati de diversele pregatiri, ci fiti mereu fericiti. Relaxati-va sufletul si trupul, ca doar asta inseamna vacanta de Craciun! hohoho

tumblr_lwrs3vm86J1qzc6foo1_500

 

 

Anunțuri

2 gânduri despre “Santa baby

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s