Fericire

Oscilez si sunt contienta de asta. Sunt cu prietenul meu pe o canapea in sufragerie si ne uitam la Boyhood. Frumos film, chiar merita vazut. Nu mi-as fi imaginat niciodata cat de frumoase pot fi niste momente atat de simple, atat de linistite, doar cu o persoana. Doua persoane de aproape 1.80 incearca sa-si aseze picioarele, bratele, cat mai comod si cat mai amuzant posibil. Afara e frig si noi stam inauntru, mancand foi de napolitana si biscuiti.

Afara…. e lumea rea, acolo sunt dramele tuturor si fiecare isi lasa efect asupra starii tale de spirit, inevitabil.

Daca ma intrebai anu trecut ce ma face fericita, ti-as fi spus: prietenii mei. A mai trecut timpu’ si au cam disparut prietenii, evaporat chiar, poate chiar dezintegrat din viata mea, CHIAR. Au ramas pe ici pe colo, au venit altii, am mai uitat din ei, unii au fugit intre timp si chiar am suferit. In fiecare an trebuie sa sufar dupa ceva. Nu poate trece anu’ daca nu sufar eu dupa ceva. Deci daca anu’ viitor nu va trece, 2015 nu vrea sa cedeze scaunu lu’ 2016, sa stiti ca n-am suferit eu, desi asta e imposibil. Ba iubit, ba prieteni. Dramele existentei mele.

Dar, se pare ca am depasit perioada in care imi complicam viata cu oameni inutili, cu locuri inutile, cautam si eu atentie. Umblam rebela prin baruri de rockeri, beam bere, incercam sa-mi fac prieteni interesanti, veneam acasa duhnind a fum si ma credeam misto. Daca intram in bar si cineva de acolo ma saluta de cum paseam, ma simteam interesanta. Singura placere care mi-a ramas dupa perioada asta, sunt shot-urile de tequila. Ei bine, m-am plictisit de smecherie si usor, usor ma plictisesc si de pus virgule(daca ar stii profa mea de romana cate virgule mananc, nu mai intru in bac).

Trecand si peste suferinta mea pentru prieteni, pe care sigur, pe cititorii devotati deja i-am plictisit, chiar si eu m-am plictisit, deci sa fie in bafta lor. Amin!

Ma las captivata ceva timp de film si uit unde sunt. Imi revin si ma intorc spre dreapta. Esti langa mine si-mi zambesti, iar eu sunt atat de fericita ca esti tu langa mine.

Un gând despre “Fericire

  1. „Everyone’s chest is a living room wall with awkwardly placed photographs hiding fist-shaped holes.” -Andrea Gibson

    Ma bucur sa aud ca ai depasit perioada „de rebeliune” si ca acum te simti multumita si fericita. 🙂

    Apreciază

Lasă un răspuns la Somewhere over the rainbow Anulează răspunsul

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s